Aproape toate materialele și substanțele, inclusiv alimentele, pot trăi mai multe vieți. Companiile, adesea conduse de tehnologiile dezvoltate de startup-uri, se îndreaptă către zero deșeuri.
Nimic în natură nu este irosit. De la ultima picătură de apă până la cele mai mici rămășițe ale unei ființe vii, ele fac parte din ciclul constant al Pământului. Și dacă natura are propriul ei mod de a se comporta, conformismul conștient al omului devine inevitabil.
Spania a generat peste 105 milioane de tone de deșeuri la începutul acestui deceniu, potrivit rapoartelor de mediu ale Institutului Național de Statistică (INE). Fără a intra în faptul că sectoarele economice produc aproximativ 80% și gospodăriile restul de 20%, cheia reducerii acestui lucru este schimbarea punctului de plecare al deșeurilor. Deși adesea ne limităm viziunea asupra economiei circulare la simpla reciclare a deșeurilor, aceasta merge mult mai departe. Începe cu conceptul de produs și urmărește să-și maximizeze valoarea. Scopul este de a evita degradarea mediului, dacă este posibil, înainte de a-l reface.
În esență, economia circulară este o reevaluare care aduce beneficii economice. Unii cred că costurile de producție sunt mai mici datorită reutilizarii materialelor; altele sunt rezultatul inovațiilor tehnologice necesare pentru a le oferi o a doua viață.
În acest sens, sustenabilitatea planetei este imposibilă fără participarea oamenilor. Deși descoperirile științifice arată că natura ne încurajează să continuăm pe calea conservării planetei. Un exemplu sunt viermii de făină, ale căror bacterii digestive descompun polistirenul (plasticul din tăvile pentru alimente congelate) și îl transformă în CO2 și gunoi de grajd. Sau o molie de dulap care iubește pungile de plastic. Chiar și sperma de somon poate fi folosită pentru a capta elemente rare și râvnite de pământuri rare din aparate, telefoane mobile și hard disk-uri aruncate, facilitând reciclarea acestora.
