Lumea animalelor nu este singura capabilă să ne recicleze deșeurile. Pe lângă purificarea aerului, flora are și propriile mecanisme. Printre acestea, poate fi modificat pentru a curăța terenul de reziduuri explozive. Algele în special sunt una dintre cele mai studiate plante datorită diverselor oportunități pe care le oferă pentru economia circulară. Fără a părăsi Spania, acest soi de mare a atras atenția lui Poseidon, un startup care inovează prin dezvoltarea unei proteine alternative la proteinele animale.
CEO-ul și co-fondatorul acesteia, Sonia Hurtado, explică că și-au dat seama că atât algele invazive de pe plajele mediteraneene, cât și deșeurile de macroalge din care clientul a produs agar-agar aveau potențial. „Ambele aveau nutrienți interesanți și mai ales proteine care nu au fost folosite.” De acolo, a început dezvoltarea și speră să lanseze primul său produs la sfârșitul anului 2024, care va oferi o alternativă la proteinele din soia atât din punct de vedere al sănătății, cât și al nutriției.
Numai în primii doi ani, cu tehnologia lor au reușit să refolosească mai mult de trei tone de biomasă, despre care spun că ar fi fost deșeuri și ar fi creat probleme ecosistemului. „Putem reduce semnificativ consumul de apă pentru producție, precum și emisiile și suprafața folosită pentru cultivare”, explică Hurtado. Deși cel mai mare avantaj al său este costul scăzut de producție.
EXPLOATARE
Nu este întotdeauna necesar să folosiți tehnologii sau substanțe pentru prelucrare. Mulți experți subliniază că reducerea risipei alimentare este măsura numărul unu pentru a ajuta la reducerea schimbărilor climatice. Și în fiecare an, peste 2,5 miliarde de tone de alimente sunt risipite în întreaga lume. Reprezintă 40% din alimentele produse și are consecințe sociale, economice și de mediu. În primul rând, resursele naturale limitate utilizate pentru producerea acestuia sunt risipite. Cert este că 30% din terenul agricol mondial este folosit pentru a produce alimente care apoi nu sunt consumate, pentru care au fost tăiate suprafețe mari de pământ. Dar se estimează, de asemenea, că risipa alimentară reprezintă 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, de trei ori mai mult decât emisiile produse de călătoriile aeriene.
